Manuel VLĂDUȚ■
Statele Unite se află în mijlocul unui război major, dar acest lucru nu l-a împiedicat joi – 02 aprilie, pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, să-l demită pe generalul Randy George, ofițerul cu rang cel mai înalt al armatei americane. George era șeful de stat major al armatei și a fost demis împreună cu un alt general de patru stele, David Hodne, și generalul-maior William Green Jr., cel mai înalt capelan al armatei, în cadrul a ceea ce a fost o epurare continuă a ofițerilor superiori de către Hegseth – în special a celor apropiați secretarului armatei, Dan Driscoll.
De ce au fost demiși acești militari în timp ce forțele americane luptă în străinătate? Departamentul Apărării nu a oferit niciun motiv oficial pentru demiterea lor, dar probabil că sunt ultimele victime ale luptelor răzbunătoare ale lui Hegseth cu Armata, despre care consideră că l-a tratat prost… Serviciul military „m-a scuipat”, a spus el în cartea sa din 2024 – în timp ce se zbate acum într-un post oficial pentru care rămâne în mod singular necalificat.
Hegseth și-a început mandatul acționând împotriva a ceea ce consideră a fi un Pentagon infestat cu angajați DEI (diversitate, echitate, incluziune). El a insistat pentru înlăturarea șefului de atunci al Statului Major Interarme, C. Q. Brown, care este de culoare, și a concediat o serie de femei lideri militari, înlocuindu-le pe toate cu bărbați. Dar demiterea șefului de stat major al armatei în mijlocul unui război, fără explicații, este o mișcare nesăbuită chiar și după standardele lui Hegseth. George este un veteran de război decorat care urma să rămână în funcție până în 2027 și nu s-a contrazis niciodată public cu Hegseth – în ciuda faptului că avea motive întemeiate să facă acest lucru.
Trump și Hegseth au avut o misiune clară de a politiza armata americană și de a o transforma într-o extensie armată a mișcării MAGA. Hegseth face în mod regulat prozelitism, atât pentru Trump, cât și pentru convingerile sale evanghelice de dreapta, de la podiumul Pentagonului. El a intervenit în promovările armatei, eliminând recent patru colonei – doi bărbați de culoare și două femei – de pe lista pentru avansarea la gradul de general de brigadă. (Acesta ar putea fi vârful aisbergului: NBC relatează acum că Hegseth a anulat și promovările, în mai multe servicii, a cel puțin o duzină de ofițeri din rândul minorităților și femei.) Când două elicoptere ale armatei au survolat un miting politic și apoi au zburat spre casa favoritului MAGA, Kid Rock, Hegseth a întrerupt suspendarea piloților de către armată și a anulat o anchetă privind acțiunile acestora. Urmând cele mai bune tradiții civil-militare americane, George și alți lideri militari de rang înalt au fost remarcabil de disciplinați în a-și ține gândurile departe de ochii publicului.
Desigur, tonul de la Pentagon a fost stabilit de comandantul șef. În iunie anul trecut, Trump a vorbit la Fort Bragg, unde a încercat să-și transforme apariția într-un miting politic. Din nou, George (și Driscoll) nu au spus nimic, cel puțin în public, despre această încălcare șocantă a normelor civil-militare. Trump, la urma urmei, este comandantul suprem, iar comportamentul său poate fi restricționat doar de Senat sau de poporul american.
Chiar și în vremuri mai puțin periculoase, publicul ar avea în continuare dreptul la răspunsuri cu privire la o astfel de epurare fără precedent a militarilor de rang înalt din SUA. Acești ofițeri sunt cu toții oameni cu un istoric de serviciu lung și distins; niciunul dintre ei nu a fost acuzat de vreo faptă rea și niciunul nu a fost acuzat de vreun fel de incompetență sau lipsă de loialitate. Toți par să fi comis doar “infracțiunea” de a face parte dintr-o instituție militară pe care Hegseth – care încă nutrește o dezamăgire evidentă față de cariera sa militară mediocră și, în cele din urmă, scurtată – dorește să o reaprovizioneze cu loialiști MAGA.
Aceste concedieri nu sunt justificabile nici măcar ca produs al unei reforme strategice nobile. Mai degrabă, așa cum au declarat oficialii Pentagonului pentru The New York Times, ele sunt „produsul nemulțumirilor de lungă durată ale domnului Hegseth față de Armată, al luptelor sale personale și a relaționării sale problematice” cu Driscoll. Cearta dintre Hegseth și Driscoll ar putea fi rezultatul nesiguranței: când Hegseth a fost implicat în scandal Signalgate – dezvăluind informații secrete pe Signal, despre atacul american din Yemen, Driscoll a fost o alegere evidentă pentru a-l înlocui. Secretarul Armatei a preluat, de asemenea, sarcini importante pe care Hegseth fie nu a vrut, fie nu a putut să le îndeplinească. Toamna trecută, Driscoll, nu Hegseth, a făcut parte dintr-o delegație de nivel înalt a Pentagonului care a călătorit la Geneva în încercarea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.
Poate că a fost la fel de bine. Hegseth – numit acum cu asprime „McNamara Prostul” de către unii membri ai personalului Pentagonului – s-a ocupat cu absurdități legate de războiul cultural, mai degrabă decât cu probleme substanțiale de apărare și securitate. Dar se pare că Hegseth nu trebuie să-și facă griji: Driscoll, conform relatărilor colegelor mele Ashley Parker și Sarah Fitzpatrick, se zvonește acum că Driscoll este una dintre următoarele persoane numite în funcții de conducere care se confruntă cu o probabilă demitere. (Hegseth poate că nu știe prea multe despre strategie sau leadership, dar știe cum să poarte un război de uzură…)
Răzbunările mărunte ale unui maior lăsat la vatră, au contat mai puțin până la războiul din Iran, un conflict care s-ar putea să escaladeze dincolo de controlul american și care acum scufundă atât popularitatea lui Trump, cât și economia globală. Excluderile prin pensionare la Pentagon sunt legendare, iar George nu este primul general care primește o invitație nedorită de pensionare din partea unui lider civil furios. Dar America este acum angajată în cel mai mare conflict din ultimele decenii, cu mii de soldați îndreptați spre posibile lupte pe țărmurile unei țări de mărimea Alaskăi, cu o populație de peste trei ori mai mare decât cea a Coreei de Nord – și cu un președinte al cărui singur discurs formal despre război de până acum a constat în 19 minute de gânduri amestecate. Poporul american merită să știe de ce atât de mulți dintre ofițerii săi de rang înalt sunt dați afară din funcții.
Pete Hegseth nu a arătat niciodată dorința de a se explica publicului și nici nu a demonstrat caracterul necesar pentru a-și asuma un astfel de tip de responsabilitate. Dar acum, că Randy George, împreună cu alți ofițeri superiori pe care Hegseth i-a concediat sau i-a presat să demisioneze, sunt pe cale să devină civili, poate că ar putea să facă un pas înainte și să le spună concetățenilor lor ce se întâmplă în Pentagonul lui Hegseth…
Sursa: theatlantic.com
Lasă un răspuns