Manuel VLĂDUȚ■
Mai există oare în România „democratică”, principiul separărării puterilor în stat?
Tare mă tem că trăim astăzi, începutul sfârșitului firavei noastre democrații, câștigate cu cătușe și sânge în 1989.
De ce spun asta? Să recapitulăm:
– Justiția își manifestă ingerințele prin hotărârea de anula din start (probabil la comandă) decizia unui partid de a exclude membrii care votează altfel decât au stabilit în ședința;
– Presa – în marea ei majoritate – este deținută de forțe politice sau servicii, prin interpuși, manipulând opinia publică după bunul plac sau interesele stăpânilor din culise;
– Parchetele scot dosare penale ținute la sertar la comandă, „arătând pisica” celor care îndrăznesc să „miște în front”; vezi cazurile Gl. Gheorghiță Vlad și Ciprian Ciucu;
– Serviciile secrete – fără șefi civili și la discreția Președintelui, s-au transformat în firme private de pază și protecție a intereselor unor partide politice sau persoane aflate de-o parte sau alta a „baricadei”;
– Președintele României s-a șters la dos cu Constituția țării, intervenind brutal în activitatea unui partid, prin desemnarea unui vicepreședinte al acestuia ca premier, fără să consulte conducerea acestuia.
(N.R. Fotografia este sugestivă, căci la prima vedere am crezut că pe galbena-i vestuță, Veștea – care și-a anunțat și candidatura la președinția PNL, purta sigla AUR. Ceea ce nu ar fi chiar imposibil…)
Lasă un răspuns