Prof. Marius FURTUNĂ■
Am așteptat, cu naivă nerăbdare profesională, apariția noilor programe școlare ce vor sta la baza ofertei educaționale pentru generația ce va începe aventura vieții de licean în anul școlar viitor.
Speram că, pentru disciplina Logică, programa se va despărți definitiv de formalismul anterior, de rigiditatea terminologică și teoretizarea excesivă și va aborda provocările cognitive cu care adolescenții se confruntă. Așteptam un ghid de adaptare intelectuală autentică la societatea postadevăr!
Dezamăgire maximă! Programa este aproape identică cu cea veche iar modificările sunt, din punctul meu de vedere, neinspirate și, îmi pare rău să spun, ”încremenite în proiectul” unei logici educaționale de secol XX.
Au fost eliminate conținuturile despre ”Societate și comunicare” (situații de comunicare, comunicare publică, bariere în comunicare etc.) și au fost introduse două capitole stufoase despre Elemente de logică formală deductivă (Logica propozițiilor) și despre Elemente de logică formală deductivă avansată (Logica predicatelor). Cu detalii excesive pentru Curriculumul de specialitate (clasele cu 2 ore pe săptămână). Sunt conținuturi de logică formală foarte teoretice, cu un nivel academic ridicat, nepotrivite, în opinia mea, disponibilității cognitive a unui elev de clasa a IX-a! În rest, au rămas conținuturile dedicate logicii tradiționale, argumentării, contraargumentării, erorilor logice în argumentare.
Noua programă are erori grave de viziune pedagogică și de adecvare deopotrivă la particularitățile psiho-sociale ale generației Alpha, cât și la realitățile societății românești contemporane. Nu fac niciun proces de intenție stimaților mei colegi din grupul de lucru, însă cred că era necesară și prezența unor profesori care predau la liceele tehnologice (inclusiv claselor de profesională) sau vocaționale (clase de sportivi, de exemplu), profesori care înțeleg mai adecvat nevoile educaționale ale elevilor care nu au norocul să studieze la Colegiile Naționale din marile orașe. Nu logica formală și nici tehnicalitățile riguros științifice îi ajută să supraviețuiescă intelectual într-o lume dominată de haos informațional…
Logica ar trebui să fie o disciplină prietenoasă, atractivă, conectată cu realitatea, care să îl ajute pe elev să deprindă curajul propriilor opinii, abilitatea de a nu se lăsa manipulat, să distingă între adevăr și fals, să poată comunica eficient, dialoga civilizat și dezbate coerent, prin argumentări corect construite. Abilități care pot fi formate cu sprijin teoretic minim și cu raportare permanentă la viața reală!
Nu era nevoie de atât timp, atâți specialiști, atâți bani risipiți (probabil). Ar fi fost mai eficientă o dezbatere națională, câteva serii de propuneri rafinate permanent, reveniri, adăugiri, studii, dialog cu reprezentanții elevilor, iar dezbateri reale (la nivelul cercurilor pedagogice și consiliilor consultative), realizarea unui material bogat cu sute de propuneri, din care să se selecteze, cu acordul profesorilor și elevilor, noile conținuturi.
Personal, așteptam de la noua programă să ne permită să abordăm, împreună cu elevii, conținuturi precum:
• Dezinformarea (relativizarea conceptului de adevăr, pseudo-știința, fake news, percepții eronate despre realitate, rolul filtrului de bule (filter bubbles) și a camerelor de ecou (echo chambers).
• Logica surselor adevărului și credibilitatea (evaluarea autorității, influencerii, fact checking, răsturnarea perspectivei)
• Identificarea erorilor logice (sofisme):
o Clasice: ad hominem, petitio principii, apelul la autoritate (cu exemple din dezbateri online).
o Digitale/Media: eroarea dovedirii selectate (cherry-picking), generalizarea pripită pe baza unui eșantion mic de comentarii, apelul la emoție (clickbait).
• Recunoașterea conținuturilor generate de AI
• ”Halucinațiile AI” – analiza logică a erorilor produse de AI
• Integrarea vocabularului logic cu cel digital prin definirea și înțelegerea unor termeni specifici precum algoritm, deepfake, troll farm, bot etc.
• Logica deciziei (dileme logico-etice)
• Gândirea rapidă-gândirea lentă (Kahneman)
• Biasuri cognitive
o Biasul de confirmare (Confirmation Bias): Tendința de a căuta și accepta doar informațiile care ne confirmă părerile.
o Efectul Dunning-Kruger: Analiza logică a metacogniției (să știi cât de multe nu știi, să devii conștient de propria ignoranță).
• Logica deliberării civice: aplicarea logicii pentru a construi un dialog comunitar constructiv, bazat pe dovezi, chiar și în dezacord.
Cred că un manual care ar aborda astfel de conținuturi nu ar mai reprezenta un instrument pur teoretic, neatrăgător și insipid, ineficient la rigoare, ci un autentic ghid al conștiințelor treze de care avem atâta nevoie în viitorul apropiat…
Lasă un răspuns