Grindeanu cere socoteală. Să înceapă cu Ciolacu!

Sursa foto: adevarul.ro

Manuel VLĂDUȚ■    RonduldeNoapte.ro  | Editorial. 23 octombrie 2026

Sorin Grindeanu a descoperit responsabilitatea bugetară. Cere rapoarte, solicită explicații și vrea ca ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte în Parlament situația finanțelor publice la încheierea mandatului lui Ilie Bolojan. Termen: două săptămâni. Ton: procurorul politic al unei țări pe care alții ar fi adus-o în pragul dezastrului. Solicitarea a fost formulată public pe 20 octombrie.

Foarte bine. Să vină raportul! Dar să înceapă cu începutul, domnule Grindeanu. Cu guvernarea Marcel Ciolacu. Cu anul electoral 2024. Cu deciziile care au împins România în fruntea clasamentului european al deficitelor. Și cu oamenii care se aflau atunci la masa Guvernului, printre care erați și dumneavoastră.

Nu poți cere adevărul despre finanțele țării și, în aceeași frază, să scoți PSD din istoria producerii dezechilibrului.

Cifrele au un inconvenient pentru propaganda de partid: păstrează cronologia.

În 2024, an în care Guvernul a fost condus de Marcel Ciolacu, România a înregistrat cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană. Valoarea cunoscută din raportările precedente era de 9,3% din PIB. Datele Eurostat publicate pe 21 octombrie 2026 au revizuit-o la 9,2% din PIB, față de 6,6% în 2023. Pentru 2025, aceeași raportare indică 7,8% din PIB. Sunt valori calculate prin metodologia europeană, comparabile între ele.

Așadar, dezechilibrul uriaș exista înainte ca Bolojan să ajungă premier. În 2024, statul cheltuia mult peste veniturile sale, sub conducerea unui prim-ministru PSD.

Responsabilitatea revine guvernului și coaliției de atunci, inclusiv partenerilor liberali. Dar tocmai această responsabilitate comună face și mai penibilă tentativa actuală de a prezenta PSD drept spectator nevinovat, venit să constate pagubele.

Grindeanu nu privea guvernarea Ciolacu la televizor. Era ministrul Transporturilor. Participa la un Executiv ale cărui decizii bugetare au consecințe și după schimbarea premierului.

Astăzi, însă, discursul său pare construit după o regulă comodă: când se împart beneficiile guvernării, PSD este prezent; când se distribuie răspunderea, partidul se declară plecat din localitate.

Aceasta este demagogia: să condamni factura fără să vorbești despre cine a angajat cheltuiala.

Grindeanu susține că deficitul poate părea mai mic atunci când statul își amână plățile și cere clarificarea obligațiilor rămase. Observația merită verificată. Facturile neachitate, lucrările executate și necesarul de finanțare trebuie prezentate transparent.

Dar de aici începe obligația de a demonstra. Ce sume sunt restante? Când au fost contractate? Cine a aprobat angajamentele? Ce termene de plată există? Ce bani au fost prevăzuți inițial și ce venituri au fost supraestimate?

Un raport serios răspunde acestor întrebări. Un rechizitoriu de partid pornește cu verdictul și caută apoi cifrele potrivite.

Mai ales că necesarul de finanțare pentru lunile următoare, facturile restante și deficitul anual sunt lucruri diferite. Amestecate într-o declarație alarmistă, pot produce un titlu spectaculos. Separate și explicate, pot arăta cine răspunde efectiv pentru fiecare problemă.

Bolojan trebuie evaluat pentru propriile decizii: distribuția poverii fiscale, protejarea celor vulnerabili, ritmul reformelor și eficiența reducerii cheltuielilor. Faptul că a preluat o situație gravă nu îi oferă imunitate politică.

Dar nici nemulțumirea față de austeritate nu îl poate transforma retroactiv în autorul deficitului din 2024.

Comisia Europeană a constatat că reducerea deficitului în 2025 a reflectat mai multe pachete de consolidare fiscală adoptate începând din decembrie 2024 și continuate în 2025, cu înghețări de venituri și majorări de taxe. Prin urmare, ajustarea are o cronologie și un cost social care trebuie analizate integral.

Pentru omul care plătește mai mult și trăiește mai greu, disputa dintre lideri nu ține loc de explicație. El are dreptul să știe de ce statul a promis și a cheltuit peste capacitatea sa de finanțare. Are dreptul să afle de ce corecția ajunge în buzunarul contribuabilului și cât din aparatul politic suportă, la rândul său, sacrificiul.

PSD nu poate răspunde acestor întrebări arătând exclusiv spre Bolojan. Ar fi prea simplu: guvernezi în perioada acumulării dezechilibrelor, participi la decizii, iar când vine ajustarea te instalezi în fruntea nemulțumiților.

Grindeanu vrea un raport? Să ceară unul care să urmărească întregul traseu al banilor și al deciziilor. Să includă guvernarea Ciolacu, construcția bugetelor, rectificările, angajamentele asumate și efectele măsurilor ulterioare. Să arate răspunderea fiecărui minister și a fiecărei conduceri.

Iar când documentul ajunge în Parlament, Marcel Ciolacu și foștii săi miniștri ar trebui să ofere explicații publice cu aceeași disponibilitate cu care astăzi cer socoteală altora.

România are nevoie de control parlamentar autentic. Are nevoie de cifre complete și de răspundere politică. Spectacolul indignării selective doar prelungește practica prin care fiecare guvernare încearcă să lase cetățeanului factura și adversarului vina.

Domnule Grindeanu, cereți raportul! Dar cereți-l cu tot cu capitolul Ciolacu. Altfel, transparența dumneavoastră are o gaură mai mare decât bugetul: lipsește răspunderea propriului partid!

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*