Manuel VLĂDUȚ■ RonduldeNoapte.ro | Editorial. 3 octombrie 2026
România nu a fost salvată de la retrogradarea în categoria „junk”. A primit doar o amânare.
S&P Global Ratings a menținut calificativul suveran al țării la BBB−/A-3, ultima treaptă recomandată investițiilor, dar a păstrat perspectiva negativă. Diferența este esențială: agenția nu spune că economia României este stabilă, ci doar că mai există timp pentru ca statul să demonstreze că își poate pune finanțele în ordine.
Decizia trebuie citită fără triumfalism. România rămâne cu un singur pas deasupra prăpastiei.
- Economia a câștigat timp. Politica îl poate risipi
Ratingul a fost menținut deoarece ajustarea bugetară din 2026 a continuat, în pofida crizei politice, iar absorbția fondurilor europene a rămas ridicată. S&P estimează că deficitul guvernamental va coborî la aproximativ 6,25% din PIB în 2026, de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Totodată, intrările de fonduri europene sunt evaluate la circa 3,5% din PIB, iar investițiile publice au ajuns la un nivel excepțional, de aproximativ 8,5% din PIB.
Aceste rezultate nu reprezintă însă o garanție pentru viitor. Ele arată doar că România a reușit să mențină, prin măsuri administrative, fiscale și legislative, o minimă continuitate într-o perioadă în care clasa politică a fost incapabilă să ofere un guvern stabil.
Mai grav este că menținerea ratingului se bazează pe o presupunere: România va reuși, într-un termen rezonabil, să formeze un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru anii 2027–2028. Dacă această presupunere se dovedește falsă, calificativul poate fi redus.
Cu alte cuvinte, S&P nu a certificat stabilitatea României. A acordat clasei politice un ultim răgaz.
- Blocajul politic are deja un preț
Eșecul învestirii guvernului condus de Siegfried Mureșan a prelungit o criză politică începută în luna mai. Efectele nu mai sunt abstracte: leul a fost împins spre minime istorice, randamentele obligațiunilor de stat pe zece ani au crescut cu aproximativ 60–80 de puncte de bază, iar datoria externă a României a ajuns sub presiune pe piețele financiare.
Așadar, jocul politic de la București nu se desfășoară într-un univers izolat. Fiecare săptămână de interimat, fiecare candidatură aruncată în Parlament doar pentru a fi respinsă și fiecare negociere purtată exclusiv pentru funcții înseamnă dobânzi mai mari, investiții amânate și mai puțini bani pentru dezvoltare.
Factura nu este achitată de liderii partidelor care blochează formarea guvernului. Este plătită de cetățeni, prin taxe, inflație, rate mai mari și servicii publice mai slabe.
- Coaliția celor care se tem de reformă
Partidele care au împiedicat instalarea unui guvern angajat în reforme structurale încearcă să prezinte blocajul drept o dispută democratică obișnuită. Nu mai este.
În condițiile în care România se află la limita pierderii calificativului recomandat investițiilor, refuzul deliberat al stabilității guvernamentale devine un act de iresponsabilitate economică.
PSD nu acceptă un guvern pe care nu îl poate controla. AUR mizează pe adâncirea nemulțumirii sociale, pe eșecul administrației și pe eventuale alegeri anticipate. Motivațiile sunt diferite, dar rezultatul poate fi același: blocarea reformelor, compromiterea bugetului pentru 2027 și împingerea României spre „junk”.
Pericolul unei eventuale formule PSD–AUR nu constă numai în incompatibilitatea doctrinară sau în populismul declarațiilor. Riscul real este abandonarea ajustării fiscale în favoarea promisiunilor electorale, a distribuirii de resurse către clientela politică și a amânării reformelor incomode.
Reforma salarizării publice, restructurarea companiilor de stat, reducerea privilegiilor, digitalizarea administrației fiscale, combaterea evaziunii și eliminarea cheltuielilor inutile nu mai sunt teme opționale. Sunt condiții pentru supraviețuirea financiară a statului.
Iar reforma nu poate însemna doar majorări de taxe, accize și înghețări suportate de populație. Dacă sacrificiul este cerut numai contribuabilului, în timp ce privilegiile politice rămân intacte, reforma își pierde atât legitimitatea, cât și sprijinul social.
- Perspectiva negativă este adevăratul verdict
S&P avertizează explicit că blocajul prelungit în formarea guvernului poate împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028. Consecințele posibile sunt deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și accentuarea presiunilor asupra balanței de plăți.
Situația este cu atât mai periculoasă cu cât datoria publică netă ar putea ajunge la aproximativ 60% din PIB încă din 2027, în timp ce deficitul de cont curent este estimat la 7,5% din PIB pentru 2026. Toate cele trei mari agenții — S&P, Fitch și Moody’s — mențin o perspectivă negativă asupra ratingului României.
Acesta este adevăratul verdict: România nu a ieșit din zona de pericol. Doar a evitat sancțiunea imediată.
- Ultimul avertisment înaintea notei de plată
Un stat nu poate trăi la nesfârșit din împrumuturi, improvizații legislative și speranța că fondurile europene vor acoperi toate slăbiciunile interne. România are nevoie rapid de un guvern stabil, cu mandat politic clar, capabil să adopte un buget credibil pentru 2027 și să continue reformele în 2028.
Nu un guvern de împărțire a funcțiilor. Nu un cabinet de tranziție construit pentru supraviețuirea liderilor de partid. Nu o formulă populistă menită să cumpere liniștea socială prin cheltuieli pe datorie.
Menținerea ratingului BBB− este o veste bună numai dacă politicienii înțeleg avertismentul. Dacă îl vor transforma într-un pretext pentru relaxare, promisiuni electorale și noi luni de blocaj, următorul verdict poate fi mult mai dur.
România nu va ajunge în „junk” din cauza unei conspirații a agențiilor de rating. Va ajunge acolo dacă partidele care se tem de reformă vor continua să sacrifice stabilitatea țării pentru propria lor supraviețuire.
S&P ne-a oferit timp. Politicienii decid dacă îl folosesc pentru reformarea statului sau pentru pregătirea dezastrului!
Nu înțeleg motivul acestei polioghii , absolut inutile ,fiind un amestec de argumente alambicate și care mai de care mai „pro” …nu știu cărei cauze . Atât era suficient : câtă vreme ăștia sunt interesați de petrolul , gazele și alte „nimicuri” de pe-aici , nu vedeți voi „junk”…cât îi lula !