Gazul care trebuia promis înainte să vină gazul nostru

Manuel VLĂDUȚ■    RonduldeNoapte.ro  |  Investigație – partea a III-a. 28 septembrie 2026

„Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici.” – Kimberly Guilfoyle

În primele două episoade am urmărit dimensiunea diplomatică a afacerii cu gaz american. Acum ajungem la întrebarea economică: de ce ar fi susținut România un angajament de import pe 20 de ani, cu livrări din 2030, când primele gaze din proiectul românesc Neptun Deep sunt așteptate în 2027?

Există un document care fixează proporțiile propunerii. În noiembrie 2025, compania greacă Atlantic–SEE LNG Trade a anunțat un memorandum de înțelegere, semnat cu Nova Power & Gas și Transgaz. Cele două companii românești își exprimau interesul pentru achiziția a până la 1,4 milioane de tone de GNL anual, timp de 20 de ani, începând din 2030. Atlantic–SEE anunța separat un contract de furnizare cu producătorul american Venture Global. Memorandumul românesc exprima interes pentru o viitoare tranzacție; comunicatul nu dovedește că România a semnat un contract ferm de cumpărare pentru două decenii.

Deosebirea este esențială. Dacă am numi memorandumul „contractul României”, am ascunde tocmai întrebarea care trebuie pusă autorităților: cine a încercat să transforme interesul unor companii într-un angajament al statului și în ce condiții?

• Scrisoarea ministrului și graba deciziei

Potrivit documentelor publicate de G4Media, ministrul Energiei de atunci, Bogdan Ivan, le-a scris președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan la 16 ianuarie 2026, cerând pași politici pentru achiziția de GNL american prin proiectul care implica Nova și Transgaz. În scrisori a invocat inclusiv riscul unui blocaj în relația cu Statele Unite. Relatările despre document menționează propunerea unui acord interguvernamental, a unui mandat de negociere și implicarea instituțiilor de securitate. Scrisoarea probează demersul ministrului; nu probează că SRI a negociat sau a aprobat o achiziție.

De ce era nevoie de o decizie la vârful statului pentru o ofertă comercială? Ce preț fusese calculat la intrarea gazului în România? Ce obligații urmau să revină Transgaz și unui eventual cumpărător? Aceste informații trebuie făcute publice înainte ca cineva să poată susține că proiectul servea interesul consumatorilor români.

• Neptun Deep schimbă calculul

OMV Petrom și Romgaz estimează prima producție din Neptun Deep în 2027 și aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual la nivelul de platou. Aceasta nu înseamnă că întregul volum va fi disponibil imediat în 2027 sau că fiecare metru cub va fi vândut automat în România. Înseamnă însă că orice import pe termen lung, început în 2030, trebuie evaluat în raport cu o creștere majoră a producției interne.

România poate avea motive legitime să păstreze rute alternative de aprovizionare: un an cu consum ridicat, întreruperi de producție sau posibilitatea revânzării regionale. Dar utilitatea unei opțiuni de import nu justifică de la sine cumpărarea unui volum fix, la orice preț, timp de 20 de ani. Răspunsul depinde de clauze: cât gaz trebuia preluat obligatoriu, cum varia prețul, cine suporta transportul și dacă volumele puteau fi revândute profitabil. Aceste clauze nu rezultă din memorandumul public.

Traseul are, la rândul său, un cost: gazul este lichefiat în SUA, transportat pe mare, regazeificat în Grecia și transportat mai departe spre România. Fiecare operațiune trebuie inclusă în comparația cu alternativele disponibile la momentul livrării. O comparație între un preț estimat al GNL în 2030 și media gazului produs de Romgaz în primul semestru al lui 2026 poate semnala un risc, dar nu stabilește singură pierderea anuală a României. Nu avem încă un preț contractual public pentru această achiziție.

• Cine avea de câștigat?

Dacă tranzacția s-ar fi încheiat și executat în condiții avantajoase pentru ei, producătorul american ar fi obținut vânzări pe termen lung, iar companiile implicate în comercializare, regazeificare și transport ar fi încasat veniturile prevăzute în contractele lor. Nova Power & Gas ar fi avut un rol în partea românească a proiectului, alături de Transgaz, potrivit memorandumului. Mărimea profitului fiecăruia nu poate fi stabilită din documentele publice.

Numele Nuclearelectrica apare în aceeași rețea de interese economice dintr-un alt motiv: compania este parteneră cu Nova Power & Gas în proiectul nuclear de la Doicești. Această asociere merită examinată separat, mai ales după publicarea raportului Corpului de Control privind proiectul. Nu există însă, în documentele citate, dovada că Nuclearelectrica urma să cumpere gazul din memorandumul Atlantic–SEE–Nova–Transgaz sau să îi plătească factura.

Cine ar fi plătit, atunci? Răspunsul depinde de contractul care ar fi urmat memorandumului. Dacă un cumpărător își asumă un gaz mai scump decât îl poate folosi ori revinde, pierderea poate apărea în conturile companiei și, în funcție de felul în care costurile sunt transferate, la consumatori sau la acționari. Este un risc posibil, nu o factură deja emisă românilor.

• Semnalul de risc de la furnizor

Venture Global se află într-un litigiu important cu BP privind livrări de GNL dintr-un contract anterior. BP a obținut o decizie favorabilă în etapa privind răspunderea; cuantumul despăgubirilor nu era stabilit definitiv în informațiile publice consultate. Potrivit relatării Reuters despre raportul companiei, BP solicita în martie 2026 cel puțin 3,7 miliarde de dolari, cu posibilitatea unei sume mai mari. Venture Global contestă valoarea cerută. Litigiul nu demonstrează că societatea ar fi încălcat un viitor contract românesc, dar impune întrebări despre garanțiile de livrare și remediile prevăzute pentru cumpărător.

• Cina și ceea ce încă nu știm

Întâlnirea lui Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, la București, a fost relatată public. Grindeanu a spus că între temele discutate s-a aflat Coridorul Vertical de Gaze și a respins alte interpretări ale întâlnirii. Relatările despre afirmații atribuite ambasadoarei cu privire la căderea guvernului Bolojan au fost contestate de reprezentantul ei. O întâlnire și o declarație atribuită unei persoane nu dovedesc o intervenție americană în schimbarea guvernului și nici conținutul unei înțelegeri comerciale secrete. Ele fac însă necesară clarificarea publică a discuțiilor purtate de oficialii români pe tema gazului.

În acest punct, concluzia investigației este precisă: a existat un proiect documentat pentru volume mari de GNL american pe 20 de ani; a existat un demers al ministrului pentru sprijin politic la cel mai înalt nivel; nu avem dovada publică a unui contract ferm prin care România și-a asumat cumpărarea acelor volume.

De aceea, președinția, guvernul, Ministerul Energiei și Transgaz trebuie să răspundă concret:

• Ce documente au fost negociate după memorandumul din 2025 și care este stadiul lor?
• Cine ar fi fost cumpărătorul final și cine garanta plata?
• Care era formula prețului la intrarea în România, cu toate tarifele incluse?
• Ce volum minim trebuia preluat anual și ce penalități existau?
• Cum a fost comparată oferta cu producția estimată din Neptun Deep și cu alte surse?
• Ce rol instituțional li s-a cerut SRI și CSAT și în baza cărui temei?
• Ce conflicte de interese au fost verificate în relațiile dintre companiile private și cele de stat?

Douăzeci de ani înseamnă că decizia ar depăși mandatele celor care o promovau. Tocmai de aceea, justificarea ei trebuie să poată fi citită și verificată de cei care ar suporta riscul. Până la publicarea prețului, a obligațiilor și a beneficiarilor reali, întrebarea rămâne deschisă: pentru cine ar fi fost bun acest gaz, la costul final plătit în România?

Surse consultate:

• AKTOR Group, comunicatele din 7 noiembrie 2025 privind acordul Atlantic–SEE LNG Trade cu Venture Global și memorandumul cu Nova Power & Gas și Transgaz. Acestea indică volumele propuse, perioada de 20 de ani și începerea livrărilor în 2030.
• G4Media, investigația bazată pe scrisorile trimise de Bogdan Ivan președintelui și premierului la 16 ianuarie 2026.
• OMV Petrom și Romgaz, comunicările despre Neptun Deep: primele livrări estimate pentru 2027 și producția de aproximativ 8 miliarde m³ anual la nivelul de platou.
• Reuters, relatarea despre arbitrajul dintre BP și Venture Global și despăgubirile solicitate de BP.
• Nuclearelectrica și Profit.ro, pentru asocierea Nuclearelectrica–Nova Power & Gas în proiectul Doicești și publicarea raportului Corpului de Control. Aceste surse privesc proiectul nuclear; ele nu arată că Nuclearelectrica urma să cumpere GNL.
• Ziarul Financiar, pentru relatarea despre întâlnirea lui Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan cu Kimberly Guilfoyle și declarația lui Grindeanu privind discuția despre Coridorul Vertical.