Manuel VLĂDUȚ■ RonduldeNoapte.ro | Editorial. 27 septembrie 2026
„Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici.”
Dacă relatarea The Wall Street Journal redă fidel cuvintele ambasadoarei americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle, avem în față una dintre cele mai grave afirmații atribuite unui diplomat al unui stat aliat în legătură cu România. Potrivit publicației, Guilfoyle ar fi făcut remarca în martie, la o cină la Atena, în timpul unei dispute cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou. Subiectul era perspectiva căderii guvernului condus de Ilie Bolojan. Ministrul grec i-ar fi răspuns că Statele Unite nu pot înlocui un guvern ales de cetățenii Greciei. Avocatul ambasadoarei a contestat descrierea episodului.
Cine este Kimberly Guilfoyle? Nimeni altcineva decât fosta logodnică a lui Donald Trump Jr. …
Aceste detalii trebuie păstrate împreună. Nu avem o înregistrare publică a conversației și nici o probă prezentată public că administrația americană a organizat demiterea cabinetului Bolojan. Avem însă o relatare jurnalistică despre o ambasadoare care ar fi vorbit despre schimbarea guvernelor ca despre o capacitate a Washingtonului. Chiar și ca afirmație atribuită, mesajul este alarmant. Un reprezentant diplomatic nu poate trata voința parlamentarilor și a alegătorilor din alte țări drept o variabilă aflată la dispoziția unei mari puteri.
- Coincidența care cere explicații
Cronologia face scandalul mai serios. Conversația de la Atena ar fi avut loc în martie, când căderea guvernului român era încă o perspectivă. În aprilie, PSD a decis să iasă din coaliție. La 5 mai, guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Acestea sunt acte ale politicii parlamentare românești. Dar tocmai faptul că ambasadoarea ar fi anticipat rezultatul și l-ar fi invocat într-o dispută cu un ministru grec impune o întrebare legitimă: ce știa, ce a vrut să sugereze și în numele cui vorbea?
În fundal se află și o miză economică. Kimberly Guilfoyle a promovat Coridorul Vertical, ruta prin care gazul natural lichefiat american ar putea ajunge din Grecia către România și alte state din regiune. Presa a relatat despre rezervele guvernului Bolojan față de achiziția de gaze la un preț considerat dezavantajos și despre întâlnirea ambasadoarei, la București, cu Sorin Grindeanu, ministrul Energiei Bogdan Ivan și un consilier prezidențial. Grindeanu a declarat că discuțiile au vizat proiectul energetic și a numit celelalte interpretări „pure fabulații”. Întâlnirile și diferențele de poziție privind gazele justifică întrebări publice; ele nu demonstrează, singure, o înțelegere pentru răsturnarea guvernului.
Aici se află potențialul pericol al unor asemenea practici, dacă ele ar fi confirmate. Când accesul la piețe, contractele energetice sau sprijinul diplomatic ajung să fie legate de supraviețuirea unui guvern, parteneriatul dintre aliați se transformă în presiune asupra suveranității. Un stat poate promova legitim investiții și interese comerciale. Nu poate decide cine guvernează o altă democrație. Regula trebuie să fie aceeași indiferent dacă puterea care exercită presiunea este adversar sau aliat.
- Tăcerea și opțiunile Cotroceniului
Președintele Nicușor Dan datorează publicului o poziție limpede. Căderea cabinetului Bolojan a avut loc fără o susținere politică prezidențială suficientă pentru a-l menține în funcție, deși președintele nu votează moțiuni de cenzură și nu poate garanta majoritatea unui premier. Critica adresată lui Nicușor Dan privește alegerea sa politică: a apărat el suficient stabilitatea guvernării și libertatea deciziei românești într-un moment de presiune?
În ultimele săptămâni, șeful statului a pus accent pe consolidarea relației cu Washingtonul, pe investițiile americane și pe prezența militară a SUA în România. I-a dat dreptate lui Donald Trump în privința nevoii ca europenii să își asume mai mult din propria apărare. Aceste poziții sunt publice. Ele nu probează însă că președintele a abandonat orientarea europeană a României: în declarațiile sale a susținut și rolul României în securitatea europeană, precum și perspectiva aderării Ucrainei și Republicii Moldova la UE. Tocmai de aceea este nevoie să spună fără echivoc cum înțelege raportul dintre parteneriatul american și autonomia politică a României.
România nu are de ales între Europa și America pentru a-și apăra democrația. Are de cerut ambilor parteneri respectarea instituțiilor sale. Apropierea de administrația Trump, oricât de utilă ar fi pentru securitate, nu trebuie să devină o scuză pentru a trece sub tăcere o afirmație despre posibilitatea de a schimba guverne. Iar loialitatea față de Uniunea Europeană nu scutește clasa politică românească de răspunderea pentru propriile voturi și negocieri.
Administrația Prezidențială ar trebui să precizeze ce știe despre episodul de la Atena și dacă a cerut explicații pe cale diplomatică. Liderii politici care au discutat cu ambasadoarea ar trebui să explice public subiectele întâlnirilor. Washingtonul ar trebui să lămurească dacă remarca atribuită lui Kimberly Guilfoyle reflectă o poziție oficială. Întrebările sunt concrete, iar răspunsurile pot fi date fără a compromite relația strategică dintre România și SUA.
Până atunci, concluzia responsabilă este una severă, dar precisă: implicarea americană în demiterea guvernului Bolojan rămâne o suspiciune, nu un fapt dovedit. Declarația atribuită ambasadoarei este suficient de gravă pentru a cere clarificări. Într-o democrație, guvernele cad prin mecanisme constituționale și prin deciziile reprezentanților aleși. Niciun diplomat străin nu ar trebui să poată lăsa impresia că rezultatul îi aparține.
Sursele consultate:
The Wall Street Journal – The Mystery Man Shadowing Kimberly Guilfoyle as She Pushes Deals Across Europe – investigația care relatează conversația de la Atena.
G4Media – relatarea despre declarația ambasadoarei și contextul politic și energetic din România – include cronologia căderii guvernului și răspunsul lui Sorin Grindeanu.
HotNews – relatarea declarației și contextul Coridorului Vertical.
Digi24 – relatarea declarației și reacția PSD.
Euronews România – declarațiile lui Nicușor Dan despre Trump, NATO și apărarea europeană și AGERPRES – poziția sa privind securitatea europeană și prezența militară americană.
Afirmațiile despre riscul unei influențe externe și răspunderea politică a președintelui sunt analiza editorială a acestor informații. Sursele consultate nu dovedesc că SUA au provocat demiterea guvernului Bolojan.
Lasă un răspuns