PSD, PNL, USR și UDMR au ratat Legea salarizării
Manuel VLĂDUȚ■ ANALIZĂ POLITICĂ – 26 august 2026
România se pregătește să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un acord asupra noii Legi a salarizării unitare.
Eșecul a fost confirmat oficial de președintele Nicușor Dan. Administrația Prezidențială a mediat, începând din luna mai, negocierile dintre cele patru formațiuni politice, dar lunile de discuții, reuniunile tehnice și întâlnirile dintre liderii partidelor nu au produs consensul necesar.
| „Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii.” |
Un acord asupra pierderii, nu asupra reformei
Formularea cea mai gravă din declarația președintelui nu privește însă simplul eșec al negocierilor, ci acceptarea politică a consecințelor:
| „Partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR.” |
Cu alte cuvinte, PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să se înțeleagă asupra modului în care trebuie salarizați bugetarii, dar au reușit să se pună de acord că România poate pierde 770 de milioane de euro.
Această «asumare comună» nu înlocuiește însă răspunderea politică individuală. Partidele au poziții diferite și se acuză reciproc pentru blocaj. PNL și reprezentanții guvernamentali implicați în elaborarea proiectului indică PSD drept principalul responsabil, în timp ce social-democrații susțin că forma propusă era nerealistă, discriminatorie și insuficient discutată cu salariații.
Președintele a ales, cel puțin în declarația oficială, să distribuie responsabilitatea între toate cele patru formațiuni.
Termenul PNRR, ratat după ani de amânări
Legea trebuia adoptată până la 31 august 2026 pentru ca România să îndeplinească jalonul PNRR de care depindeau aproximativ 770 de milioane de euro. Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, forma tehnică a proiectului era aproape finalizată, iar discuțiile cu sindicatele și evaluările realizate cu sprijinul Băncii Mondiale clarificaseră o mare parte dintre probleme.
Blocajul rămas era unul eminamente politic: distribuirea anvelopei salariale între diferitele categorii de angajați ai statului.
Noua lege ar fi trebuit să reducă inechitățile acumulate în sistemul bugetar, să stabilească o legătură mai coerentă între funcție, responsabilitate și nivelul venitului și să introducă mecanisme de control pentru evitarea creșterilor salariale nefundamentate.
Problema este că reforma figurează în angajamentele României încă din 2022. A fost amânată succesiv, până când unul dintre cele mai complicate dosare sociale și bugetare a fost împins spre rezolvare în ultimele luni de aplicare a PNRR.
| „Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022.” |
O lege aproape terminată tehnic, dar imposibilă politic
Potrivit președintelui, proiectul este aproape finalizat din punct de vedere tehnic. Viitoarea lege va trebui însă să respecte anvelopa salarială convenită cu Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că nu toate solicitările sindicatelor și categoriilor profesionale vor putea fi satisfăcute.
Aici se află, de fapt, miezul conflictului.
Niciun partid nu dorește să suporte costul electoral al unei reforme care ar putea limita majorările, elimina sporuri, reordona ierarhiile salariale sau crea nemulțumiri în rândul unor categorii numeroase de bugetari. Toate vor echitate, dar fiecare o definește în funcție de propriul electorat.
Comisia Europeană ar fi solicitat, potrivit informațiilor apărute în presă, clarificări și ajustări privind sustenabilitatea financiară a proiectului. Relatările potrivit cărora Bruxellesul ar fi «respins» legea se bazează însă pe surse politice, nu pe o decizie publică formală a Comisiei. Cert este că anvelopa salarială nu putea fi majorată fără limite doar pentru obținerea unui consens politic intern.
Cine plătește cele 770 de milioane de euro?
Nu liderii partidelor vor plăti factura. Nu negociatorii care au intrat și au ieșit luni întregi din ședințe sterile. Nu parlamentarii care vor continua să își primească indemnizațiile.
Factura va fi suportată de România.
Cei 770 de milioane de euro reprezentau bani europeni nerambursabili care puteau susține investiții și reduce presiunea asupra bugetului național. Pierderea lor nu este o abstracțiune contabilă, ci efectul direct al incapacității statului de a respecta o reformă pe care tot statul român și-a asumat-o.
Din punct de vedere procedural, consecința financiară exactă va fi stabilită în raport cu evaluarea formală a Comisiei Europene și mecanismul de plată al PNRR. Politic însă, președintele României vorbește deja explicit despre «pierderea» sumei, nu doar despre un risc ipotetic.
Promisiunea pentru sfârșitul anului
PSD, PNL, USR și UDMR promit acum că Legea salarizării va fi adoptată până la sfârșitul anului și că va respecta limitele bugetare convenite cu Bruxellesul.
Numai că adoptarea legii în decembrie nu mai recuperează automat jalonul ratat la 31 august și nici nu șterge pierderea financiară anunțată de președinte.
România ar putea obține, în cele din urmă, o nouă Lege a salarizării. Dar o va obține după ce a ratat termenul, după ce a pus în pericol sute de milioane de euro și după ce întreaga clasă politică a demonstrat încă o dată că este capabilă să transforme orice reformă necesară într-un interminabil război electoral.
Într-o țară administrată responsabil, pierderea a 770 de milioane de euro ar provoca demisii și o anchetă parlamentară serioasă. În România, ea riscă să fie prezentată drept rezultatul aproape firesc al lipsei de consens.
Nu este firesc. Este un eșec politic major, colectiv și extrem de costisitor.
Surse
· Administrația Prezidențială – declarația președintelui Nicușor Dan
· HotNews – termenul PNRR și eșecul negocierilor
· Euronews România – poziția lui Ilie Bolojan și constrângerile bugetare
Lasă un răspuns